Informatii profesionale Lecturi pentru manageri Reguli pentru revoluţionari

KAWASAKI, GUY. Reguli pentru revoluţionari: Manifestul  capitalist pentru crearea şi marketingul unor produse şi  servicii noi. Bucureşti:  Brandbuilders Grup, 2006. 246 p. 

Despre autor:

Guy Kawasaki este CEO al unei dintre companiile cu sediul in Sillicon Valley,  care consiliaza firmele high tech pentru a obtine finantari. El a fost, de asemen

ea, evanghelistul principal al companiei Apple Computer Inc. si membru Apple. Guy Kawasaki isi prezinta in aceasta carte manife

stul pentru inovatia care va schimba lumea, utilizand lectiile invatate in batalii, cu scopul de a-i ajuta pe revolutionari sa devina vizionari.

Revitalizarea, reinventarea, adaptarea, schimbarea sunt procese care cer gândire revoluţionară. Cu jumătăţi de măsură sau cu mici îmbunătăţiri,
peticiri ici, acolo, ca la antereul lui Arvinte, nu merg aceste grele şi complexe procese.

Înţelepciunea convenţională spune că ideile revoluţionare le vin oamenilor după ce aceştia contemplă pentru o vreme în­delungată o situaţie, o poziţie sau o problemă. Domeniul bibliotecar contemplă, urmăreşte, simte probleme dificile pe care i le somează lumea foarte complexă, tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie. O noţiune mai nouă şi mai populară este aceea că descoperirile şi ideile progre­siste apar când te afli într-o altfel de stare de spirit, mai elevată. Bibliotecile nu vor fi, nu pot fi în condiţiile în care se află, niciodată într-o stare elevată. Astăzi ele, nu pot genera, cu mici excepţii, stări elevate utilizatorului şi cu atât mai puţin bibliotecarului, ca pistă de stimulare a ideilor.

Descoperirea unei idei revoluţionare nu se face doar gândindu-te mult sau aflându-te într-o stare elevată. Cheia este modul în care te gândeşti la o problemă. Guy Kawasaki, autorul Volumului Reguli pentru revoluţionari afirmă că  procesul gândirii revoluţionare are trei stadii-cheie. El le explicitează astfel:

Stadiul 1: Purifică-te

Primul pas este purificarea – adică să scapi de prejudecăţile, pro­cedurile şi presupunerile vechi care îţi întunecă şi îţi constrâng modul de a gândi. Este posibil ca evoluţia să-i fi programat pe oameni să caute stabilitatea şi siguranţa, dar revoluţia presupu­ne sfidarea statu-quo-ului.

• Renunţă la idoli (idei, conceptele deja existente, reguli, mituri, cutume profesionale,  debarasează-te de consuetudine);
• Schimbă încadrarea (refuză rezolvarea problemelor în funcţie de cum sunt prezentate; studiază problema  în cel mai larg context posibil; fă exact invers decât ai proceda urmând răspunsul evident).

Stadiul 2: Împunge

Împungerea este al doilea pas în procesul gândirii revoluţionare. Aceasta înseamnă atacarea unei probleme dificile pe căi care să te oblige să iei în considerare soluţii şi noi modalităţi de acţiune:

• Caută neputinţa (caută sentimente precum neputinţa, frustrarea, inconvenienţa – ceea ce îi enervează pe utilizatorii tăi şi rezolvă factorii care produc aceste  sentimente negative; crează servicii care să nu producă sentimente negative);
• ^·         Separă forma de funcţie (Atunci când forma se separă de funcţie, se deschid posibilităţi revoluţionare);
• Începe de la scopul urmărit şi mergi în sens invers (O modalitate bună este să începi de la sfârşit şi să mergi în sens invers. Mergând în sens invers, adică pornind de la utilizator vom găsi, destule, motive pentru îmbunătăţiri şi schimbări);
• Împarte problema în componente mici (Uneori, mărimea şi complexitatea unei probleme – mai ales dacă încerci să creezi o revoluţie – sunt atât de vaste încât nu ştii de unde să începi. Soluţia este să împărţi problema în componente mici şi să te ocupi de cele foarte importante şi care nu au fost rezolvate);
• Copiază mama-natură (Natura este un laborator de cercetare şi proiectare care perfecţionează soluţii pentru lumea reală, de câteva miliarde de ani. Există chiar şi un nume pentru această tendinţă a zilelor noastre de a copia natura: bioimitaţie);
• Lucrează la zonele de graniţă (Important este ceea ce se întâmplă în zonele de gra­niţă – adică acolo unde ceva se întâlneşte  cu altceva sau se transformă într-un altceva. Este un principiu-cheie valabil pentru revoluţionari. Acţiunea nu se petrece în în zona de graniţă, de interacţiune între bibliotecă,  bibliotecar cu alte domenii, cu oameni, cu alte grupuri de potenţiali utilizatori decât îi are).

Stadiul 3: Precipită-te

Guy Kawasaki a denumit acest al treilea stadiu „Precipită-te” din cauza unei amintiri de la orele de chimie. Unul din experimentele făcute în laborator presupunea să amesteci o soluţie de nitrat de argint cu o soluţie de clorură de sodiu – două lichide. Când, ce să vezi? A ieşit un precipitat solid (clorura de argint). Două lichide combinate pot crea un solid.

Atunci când gândeşti altfel, ai parte de asemenea momente magice: deodată, de nicăieri (deşi ştim câtă muncă se află în spatele acestui fenomen), iese ceva solid. Combină lucruri aparent incompatibile, aberante chiar  pentru domeniul infodocumentar, explorează, descoperă pentru biblioteca ta, pentru cititorii tăi!

Multe idei revoluţionare sunt rezultatul unui noroc chior. Dacă ai noroc, poţi să treci peste paşii Purifică-te, Loveşte unde doare şi Obţine un precipitat, ca să ajungi direct Ia noroc. Oricât de mult am dori să credem că invenţia şi revoluţia repre­zintă întotdeauna rezultatul rezolvării liniare şi sistematice a unei probleme, acest lucru nu este adevărat. Dar există căi, susţine autorul,  prin care poţi să-ţi măreşti şansele de a avea noroc.

Exploatează naivitatea

Naivitatea îţi poate da putere. Putem găsi uşor un  corolar (în lumea asta diversă)  la a gândi altfel în domeniul infodocumentar. Poate găsim şi implicăm pe cineva care nu s-a mai gândit deloc la problemă sau pe cineva care nu ştie că este imposibil de rezolvat problema. Naivul găseşte mai repede căi de asociere, comparare, înlocuire, el doar nu ştie ce urmărim noi să facem.

Recoltează antre-bălegar

Antre-bălegarul este rezultatul obţinut după ce un antreprenor dă peste o consecinţă neintenţionată (adică bălegarul), care se dove­deşte mult mai valoroasă decât ceea ce căuta el iniţial. Aşa a fost descoperit materialul tefal. Din această regulă rezidă trei lecţii:

•  Fii curios în ce priveşte descoperirile neintenţionate;
•  Instituie în bibliotecă o atmosferă care să încurajeze cerce­tarea şi descoperirile aparent impracticabile;
•  Nu renunţa la o descoperire şi este posibil ca aceasta să con­ducă la importante produse atractive.

Exploatează „potenţialul latent”

De cele mai multe ori, potenţialul latent iese la suprafaţă fără intenţie şi poate lua fiinţă dintr-un simplu noroc sau din pură întâmplare. Dar, atunci când se întâmplă asta, el reprezintă o excelentă ocazie de a schimba regulile.

Căutaţi volumul Reguli pentru revoluţionari, volum interesant, captivant, cu exemple apropiate pentru biblioteci şi bibliotecari şi citiţi-l.

Referinţe:

 Cel mai original, bine scris şi instructiv ghid pentru succesul în afaceri pe care l-am citit vreodată… Cartea „Reguli pentru revoluţionari” va deveni imnul vremurilor noastre.

Benjamin M. Rosen, preşedinte Compaq Computer Corporation

„Reguli pentru revoluţionari” îţi va da puterea să îţi  transformi visele în realitate, realitatea – în produse şi servicii – în magneţi pentru utilizatori…

Brandbuilders

Aceasta este cartea care aş fi  vrut  să o pot citi la începutul carierei mele…

Guy Kawasaki

… Cartea merită atenţie, spre deosebire de maldărul de maculatură din zona respectivă de la Diverta… cartea e de real folos. Pe lângă explicaţii şi puncte de perspectivă noi sunt trei lucruri care mi-au plăcut: bibliografii la final de capitole, exerciţiile (întrebări care te aruncă în situaţia ce ţi-a fost prezentată în fragmentul precedent) şi inventarea de noi termeni ca DICEE. Vă las să descoperiţi ce înseamnă...

Kalkin

Recomandat de dr., conf. univ., Lidia Kulikovski