Colecția BM Recomandări de lectură „Cenușă rece” – liantul emoțiilor cu istoria

Valuri de emoții, trăiri intense, sentimente reprimate și schingiuite în interior; evenimente istorice, scheme politico-economice, adevăruri de după culise – deși par din povești diferite, ele sunt elementele aceluiași roman semnat de Mihaela Perciun, „Cenușa rece”. Un roman care implică orice cititor, care face cotituri neașteptate pe autostrada literară, un roman care leagă trecutul de prezent într-un mod intrinsec.

Am auzit păreri care spun că acesta e un roman al unei familii destrămate. Admit valabilitatea acestei idei, însă mi se pare una de suprafață. Problematica romanului este mult mai fasciculată, stufoasă și complexă. Dar să le luăm pe rând. Încep cu observația că personajul care leagă tot romanul și toate destinele – Antonița – este aproape absentă și pasivă. Ea apare în descrieri, în amintiri, dar nu are dreptul la cuvânt, cu toate acestea, ea este liantul, axul pe care se construiesc celelalte destine și care, într-un mod mai mult sau mai puțin direct, le influențează. Pe de altă parte, ceilalți trei, nepoata, fiica Olga și Tudor Cocargea, sunt personaje dinamice, autonome, care deși sunt incluși în aceeași poveste, în momentul întâlnirii par extrase din diferite lumi. Și cel mai paradoxal, dar totodată și deliciul lecturii, din punctul mei de vedere, este că la final, cei trei se conectează între ei la nivel de gânduri, de supărări, de emoții (care sinusoidează continuu), astfel că cel mai intrigant moment este, de fapt, sfârșitul, și nu înmormântarea de la început sau dragostea din capitolul de mijloc... Continuare

Diana Drozdovschi

Biblioteca Liviu Rebreanu