Clădirea sediului central
Istoria clădirii ce adăposteşte azi Biblioteca "Bogdan Petriceicu-Hasdeu" din Chişinău (bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, Nr. 148) începe cu anul 1835, când pe terenul viran din partea marginală superioară de atunci a Chişinăului, la intersecţia actualelor artere rutiere Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, municipalitatea a repartizat un lot de pământ pentru construcţii individuale familiei consilierului de colegiu Ivan Monastîrski, funcţionar la Consistoriul Duhovnicesc al Basarabiei. Casa a fost proiectată în două caturi, iar construcţia ca atare s-a efectuat, în două faze, în perioada 1835–1844.
Cu începere din 1846 clădirea a fost închiriată Gimnaziului Regional din Chişinău care, deşi înfiinţat în 1832, nu dispunea încă de local propriu. În 1863 gimnaziul s-a mutat în alt edificiu, iar clădirea a fost cumpărată de Seminarul Teologic din Chişinău, care timp de un an de zile a utilizat-o în scopul cazării studenţilor.
În 1878 (până în 1886) casa a fost luată în arendă de cetăţeanul elveţian Charles Thomas Semadeni, care a transformat căminul studenţesc în hotel. (Ulterior, după denumirea în franceză a ţării de origine a proprietarului, acesta s-a numit “Suisse” (din 1936).
În 1897 clădirea a fost arendată negustorului N. Muraciov pe un termen de 15 ani. Noul stăpân a efectuat reparaţii capitale, făcând intervenţii în structura arhitectonică a edificiului. Intrarea principală a fost redislocată, în acest scop spărgându-se peretele faţadei orientate spre Grădina Publică, iar deasupra acoperişului a fost construit un parapet.
În contextul dat, au fost renovate ancadramentele ferestrelor, iar în interior a fost montată o scară cu trepte de marmură şi balustradă din fontă. La parter, în spaţiile comerciale, de rând cu restaurantul hotelului, s-au aliniat o serie de ateliere şi magazine (salonul fotografic al lui Stain, magazinul de textile al lui Wilkenberg, frizeria lui Serens, cofetăria lui Bakinski, Societatea de Asigurări “Ancora”). Hotelul “Suisse” a funcţionat până în anii celui de-al doilea război mondial.
De acest local este legată amintirea unor personalităţi istorice şi culturale, între care guvernatorul militar al Basarabiei Pavel Fiodorov (în prima fază de existenţă a clădirii generalul a închiriat câteva camere în care a locuit cu întreaga sa familie); savantul enciclopedist Bogdan Petriceicu-Haşdeu (adolescent de 14-15 ani, viitorul cărturar a frecventat aici, în perioada septembrie 1852-decembrie 1853, lecţiile în calitate de elev al claselor a IV-a şi a V-a la Gimnaziul Regional); scriitorii clasici români Constantin Stamati-Ciurea, Constantin Stere ş. a., istoricul Nicolae Iorga, cântăreţul rus Fiodor Şaleapin, militantul politic francez Henry Barbusse, care au poposit la Chişinău cu diverse ocazii, fiind găzduiţi la Hotelul “Suisse”.
În înfăţişarea ei arhitectonică actuală, clădirea bibliotecii datează din anii 1946-1947, când a fost reconstruită din temelii. Or, edificiul a suferit mari prejudicii ca urmare a bombardamentelor necruţătoare la care a fost supusă capitala Basarabiei în anii celui de-al doilea război mondial.
Proiectul pentru refacerea clădirii a fost elaborat de arhitectul E. R. Spirer sub conducerea nemijlocită a academicianului A. V. Şciusev. Cu această ocazie, casei i s-a adăugat un al treilea etaj, edificiul fiind îndepărtat, în acelaşi context, cu cca 2 metri de la stradă pe latura dinspre Sud-Vest şi alungit, concomitent, pe orizontală astfel ca să cuprindă întreg spaţiul dintre străzile care îl flanchează pe laturile Nord-Vest şi Sud-Est. Cu toate acestea, aspectul decorativ exterior al noii clădiri repetă, în linii mari, arhitectonica vechiului edificiu aşa cum se constituise către finele secoluli al XIX-lea.
La 30 august 1950, prin Decretul Consiliului de Miniștri al RSS Moldovenești nr. 1286 „Cu privire la asigurarea spațiilor pentru Biblioteca centrală orășenească A.A. Jdanov”, Trustul cantinelor și restaurantelor din Ministerul Comerțului al RSSM, în mod gratuit, prin casarea cheltuielilor de capital, a transferat sediul la bilanțul comitetului executiv al Consiliului de Deputați ai Muncitorilor din Chișinăua și a fost pusă la dispoziţia Bibliotecii, aceasta coexistând, de mai mulţi ani de zile, în condiţii de bună vecinătate, cu Farmacia Nr. 77 şi cu librăria "Cartea academică".
